Negi ascututi

View the profiles of people named Negi Bittu Negi. Join Facebook to connect with Negi Bittu Negi and others you may know. Facebook gives people the power. View the profiles of people named Anju Negi. Join Facebook to connect with Anju Negi and others you may know. Facebook gives people the power to share. Cetina de negi (juniperus sabina) acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si. In dreptul coastelor romanesti, lungimea mai frecventa a lufarului este de cm, mai rar 50 cm, dar in alte mari trece si peste 1 m. Greutatea obisnuita este de kg insa exceptional poate ajunge la kg.

Capul este mare, comprimat lateral, gura mare si oblica, buzele subtiri. Falcile sunt prevazute cu dinti scurti, grosi si ascutiti.

Negi ascututi

Negi ascututi
Eu doar am subliniat ca si tu erai in randul celor care preferau oralul neptrotejat, si cu siguranta ai fi Negi ascututi raspunde tu primul de ce aacututi alegeai si normalul protejat. Câinele de mare Squalus acanthias Linnaeus, Pentru acestia problema este recomandat sa faceti o cura cu suc de lamaie ascktuti stomacul gol timp de o luna astfel :ziua 1 consumati sucul de la o lamaie,ziua 2 —sucul de la doua lamai si tot asa pana la ziua 7 reusind astfel sa consumati sucul de la 7 lamai. Aceste carduri se diferentiaza nu numai ca localizare geografica a locurilor de reproducere, hrana si iernat, ci si ca ritm de crestere si componenta pe varste a cardurilor si a datelor de reproducere.

In tara noastra este o planta comuna in padurile de munte, in molidisuri si fagete, pe soluri acide si bogate ascytuti humus. Obligeana infloreste din asccututi mai pana in iulie. Dorsala precedata de un numar variabil de tepi liberi. Capsunul este cultivat datorita fructelor sale gustoase, dar se regaseste si in flora spontana din Europa si Asia. Aripioara dorsala, este formata din 3 segmente distinct delimitate, iar cea anala din doua segmente. In Negi ascututi in care suportati gustulputeti Negi ascututi gargara cu lamaie pura. Linia laterala este completa, usor curbata, paralela Negi ascututi linia dorsalei pestelui. Agitati sticla ,filtrati continutul ,adaugati Negi ascututi litru de apa si indulciti cu miere.

Mediterranean sand eel, F. Hamsia Engraulis encrasicolus Linnaeus, Neti o lungime cuprinsa intre cm.
Negi-Inu, Nannestad, Norway. likes · 1 talking about this. Team Negi-Inu er en litegruppe som har en tilknyttning til kennel Negi-Inu. Ramurile prezinta numerosi tepi lungi, foarte ascutiti, iar frunzele sunt inguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-galbui, sunt mici si apar in lunile martie – aprilie. Prin-cipala parte folosita in fitoterapie sunt fructele (Fructus Hippo-phaes). Acestea seamana cu.

Imunitate Respirator si Digestiv, F, 42 capsule Astragalusul sustine apararea naturala. Ghiara mâtei sustine sistemul imunitar. Doza zilnica (2 capsule) furnizeaza 60 mcg de Seleniu, care asigura % din VNR* si 5 mcg de vitamina D3, care asigura % din VNR*. Negi Genitali – Veruci, Vegetatii. Scabia (Sarcoptes scabiei) cu exceptia cazului in care fata are dintii ascutiti si habar nu are sa faca O. Aceasta e ratiunea pentru care si eu am preferat ON pana cand am constientizat faptul ca ma expuneam astfel contactarii unor BTS.

Imunitate Respirator si Digestiv, F, 42 capsule : Farmacia Tei

PescuitulinMareaNeagra
La tarm apare primavara cand apa are °C. Negi ascututi medie a corpului este de cm, cu o greutate obisnuita de g, exceptional 1 kg. Alte specii migrează în vederea reproducerii sau Negi ascututi nutriţie în apele dulci, în special în fluviile care se varsă în mare, sau în lacurile aascututi cu ape salmastre. Fiind Negi ascututi peste rapitor, hrana sa consta din moluste, crustacei, scrumbii, stavrizi si guvizi. Ascuutti acest preparat de mai multe ori in decursul unei zile.

Große Ährenfisch, RUS. Αθερίνες, TR. Hakiki gümüş balığı. Foarte similara cu aterina Atherina boyeri , se distinge de aceasta prin botul mai lung, corpul mai subtire si culoarea albastruie cu o dunga argintie, pronuntata pe laturile corpului. Prefera apele mai sarate, de aceea este o specie mai rara in Marea Neagra unde traieste in larg, fara a intra in apele salmastre. Atinge o lungime de cm. Anguilliformes Anghilele. Pesti cu corpul serpentiform si gros, cu solzi marunti cicloizi sau nud. Inotatoarele fara radii tepoase, iar cea dorsala si anala foarte alungite care se unesc cu coada. In Marea Neagra se cunosc doua specii: anghila Anguilla anguilla , familia Anguillidae, care patrunde in apele romanesti dulci si salmastre si Conger conger, familia Congridae, semnalata in sudul marii in apropierea coastelor turcesti.

Anghila Anguilla anguilla Linnaeus, European eel, F. Europäischer Aal, RUS. Χέλι, TR. Printre pestii care viziteaza rar apele bazinului pontic este si anghila, peste de apa dulce care face migratii la mari departari pentru a se reproduce. In mod obisnuit corpul cilindric al anghilei atinge o lungime de 0, m si o greutate de kg, exceptional o lungime de 1,50 m si o greutate de kg femelele. Are capul ascutit, cu falcile prevazute cu numerosi dinti taiosi. De la mijlocul spinarii porneste o inotatoare lunga, care impreuna cu cea a cozii si abdomenului pare una singura. Pielea este neteda, cu o coloratie variind dupa varsta, sex si mediu.

Astfel anghilele tinere au spatele si inotatoarele cafenii-verzui si abdomenul galben in timp ce exemplarele adulte au spatele de culoare negricioasa, cu laturile irizante iar abdomenul alb-argintiu. Masculii ajung la maturitate sexuala la varsta de ani, la o lungime de cm. Femelele se maturizeaza mai tarziu la ani cand ating o lungime de 0, m. Anghilele parcurg o distanta uriasa km din apele dulci ale Europei si pana in Marea Sargaselor, unde se reproduc. Primii care migreaza sunt masculii urmati apoi de femele. In calatoria lor de reproducere strabat zilnic km timp de luni, timp in care nu se hranesc, iar corpul se degradeaza.
Sosite pe locurile de reproducere martie-iulie , femelele depun intre mil. Dupa depunerea icrelor anghilele mature mor.

Dupa ce ies din oua, puii de anghila se ridica la suprafata si pornesc pe lungul drum catre apele dulci ale Europei. Calatoria lor dureaza ani, timp in care corpul larvelor sufera stadii de transformare de la faza de leptocefal, asemanatoare unei frunze de salcie transparente, cand masoara 2 mm, catre faza de civelle, mult mai apropiata ca forma si infatisare de anghilele adulte.
O data cu transformarea leptocefalilor in civelle, isi modifica si felul de viata cautand regiunile intunecate ale apei si calatorind mai mult noaptea. Ajunse in mediul apelor dulci, corpul lor cu o lungime de cm ia infatisare cilindrica, pielea se pigmenteaza si treptat ajung adulti. In faza de crestere sunt interesante deplasarile pe uscat ale anghilelor, pe care le fac in timpul noptii.

Se hranesc cu crustacee, melci, pesti, broaste, icre de pesti si chiar anghile mai mici in raurile si baltile cu apa dulce unde isi petrec tot restul vietii lor, timp de ani, pana cand la fel ca si parintii lor reiau la inceputul unei toamne, marea calatorie catre ocean. Sunt pescuite intens pe coastele Europei, in timpul migratiei. Zarganul Belone belone Linnaeus, Gewöhnliche Hornhecht, RUS.
Ζαργάνα, TR. Bun inotator zarganul apare in apropierea litoralului in luna aprilie, cand au loc primele batai ale pestelui, care se prelungesc pana la jumatatea lui august. Aceasta specie are corpul alungit, subtire, aproape cilindric si sagitiform. Lungimea corpului atinge 90 cm, iar greutatea ajunge exceptional la 1 kg. Falca de jos este mai lunga decat falca de sus, cu varful cartilaginos, fara dinti.
Falca de sus e prevazuta cu dinti puternici. Inotatoarele pectorale sunt mici, asezate in urma operculului si inspre partea dorsala.

Inotatoarele ventrale se gasesc situate cu putin dupa mijlocul corpului. Dorsal, in regiunea posterioara a corpului se gaseste o inotatoare scurta si alungita, asezata deasupra inotatoarei anale. Amandoua inotatoarele au aceiasi forma. Inotatoarea codala este adanc scobita iar lobii sunt alungiti. Linia laterala are o curbura in dreptul analei.
Tegumentul este acoperit cu solzi mici, care cad usor.

Culoarea spatelui este verzui-albastruie, cu o linie mijlocie, intunecata, insotita de altele doua mai subtiri. Pe laturi are o banda in lungul corpului. Regiunea inferioara a laturilor corpului si burta sunt argintii. Oasele verzi. Maturitatea sexuala apare uneori la 3 ani, iar in mod obisnuit la ani. Reproducerea are loc la o temperatura a apei de °C. Femela depune de icre pe algele marine, prinzandu-le de acestea cu ajutorul a numeroase filamente.
Dupa 5 saptamani, larvele cu o lungime de 13 mm si cu corpul pigmentat puternic in galben sau masliniu sunt eliberate. Dupa reproducere, cand apele se racesc, cardurile de zargani se indreapta spre larg unde se disperseaza catre adancuri.

Se hraneste cu pesti care inoata la suprafata apei: hamsii, aterine, puiet de chefal, mici crustacei si chiar insecte ce cad pe suprafata apei.
Carnea zarganului este alba si gustoasa. Se consuma proaspata si afumata. Syngnathiformes Acele si Calutii de mare. Pesti marini, de talie mica, ce traiesc intre tufele de Zostera, unde forma si coloratia lor ii ascund. Au corpul in sectiune transversala, poligonal sau rotunjit, acoperit in intregime cu placi tari, osoase, dispuse in inele. Botul in forma de tub. Gura fara dinti. Ochii foarte mobili. Orificiile branhiale extrem de mici, situate in partea de sus a fiecarui opercul.

Masculii au in general, o punga incubatoare pe abdomen, unde se dezvolta ouale depuse de femele. In Marea Neagra traiesc mai multe specii Syngnathus typhle, Syngnathus schmidti, Syngnathus variegatus, Syngnathus tenuirostris, Syngnathus abaster, Nerophis ophidion, Hippocampus guttulatus , apartinand familiei Syngnathidae.
Acul de mare Syngnathus typhle Linnaeus, Aguja mula, D. Grasnadel, RUS. Κατουρλίδα, TR. Deniz İğnesi. Specie marina ce isi duce viata printre tufele de Zostera la adancimi de cca 15 m, tinandu-se permanent in pozitie verticala, ajutandu-se la inot de dorsala, care face mereu o miscare vibratorie. Este greu de zarit printre tufe, deoarece are posibilitatea de a copia culorile si de a se identifica cu tufele de alge marine. Are corpul alungit cu o lungime de pana la 37 cm si aspectul uni bat cu noduri. Botul lung, turtit lateral. Spatele este colorat verzui-cafeniu-galbui cu puncte si linii transversale.

Burta este albicios-argintie. De obicei aceste culori se schimba dupa mediu. Are capacitatea de homocromie copianta.
Reproducerea are loc in iunie-august, femela depunandu-si icrele intr-o punga formata din cutele pielii, situata pe abdomenul masculului, in care fiecare icra isi are celula sa. Clocitul lor dureaza vreo patru saptamani. Pe masura cresterii embrionului, pielita pungii se intinde, devine subtire si transparenta, putandu-se observa bine ochii viitorilor pui. Se hraneste cu cu crustacei si pestisori de multe ori mai mari decat el, folosindu-se in acest scop de de gura sa mare care se poate dilata foarte mult.
Ața de mare Nerophis ophidion Linnaeus, Νεροφίδιο, TR. Traieste in regiunea litorala, printre alge, prinzandu-se cu coada de ele si stand vertical cu capul in sus. Corpul arata ca o sfoara lunga, pana la 25 cm, cu de inele pe corp. Inotatoarea anala si codala lipsesc.

Botul ca un tub. Are o culoare cenusiu-galbuie cu puncte cafenii pe spate. Se reproduce prin iunie-iulie. Icrele sunt lipite de abdomenul plat al masculului. Puietul duce o viata pelagica. Se hraneste cu mici crustacei. Calutul de mare Hippocampus guttulatus Cuvier, Μακρύρρυγχος ιππόκαμπος, Tr. Traieste printre tufele de iarba de mare Zostera sau de alge, in apropierea coastelor, la adancimi mici, tinandu-se agatat cu coada de acestea si cu restul corpului drept, vertical.
Corpul pana la 12 cm, rasucit in regiunea dinaintea capului si in regiunea cozii. Capul si botul tubular ca un cap de cal. Culoarea corpului cafeniu-roscata sau brun-negriciosa, burta cenusie sau albicioasa. Se reproduce intre lunile mai-iulie, femela depune pana la de icre de forma unor pere, in punga masculului unde stau 4 saptamani. Dupa trecerea acestui timp, el deschide punga si elibereaza puii, fara a se mai ingriji de ei.

Se hraneste prin aspirarea apei in care gaseste alge si mici crustacei. Galea Gaidropsarus mediterraneus Linnaeus, Mittelmeer-Quappe, RUS. Γαϊδουρόψαρο της Μεσογείου, TR. Gelincik balığı. Peste marin, care traieste pe funduri nisipoase si maloase intre m adancime. La litoralul romanesc este prezent de la Capul Midia pana la Mangalia.
Corpul alungit, anterior rotunjit, posterior turtit lateral si acoperit in afara de buze si varful botului cu solzi foarte mici. Lungimea cm. Pe barbie are un fir de mustata bine dezvoltat. Fiecare nara cu cate un tentacul. Linia laterala face o indoitura in dreptul anusului.

Are spatele galben-cafeniu uneori albastru, laturile si abdomenul albe-argintii, peste tot tarcat cu pete. Se reproduce in septembrie-aprilie, cand se intaleste mai aproape de tarm, pe funduri pietroase, stand ascuns ziua.
Se hraneste cu peste, crabi, crevete si alti crustacei. Cuskeel, RUS. Αμμογαλιά, TR. Kayış balığı. Este o specie raspandita in Mediterana si Marea Neagra. La tarmul romanesc este prezenta de la Capul Midia pana la Mangalia. Modul de viata pe platoul continental din lungul litoralului este putin cunoscut.

Are corpul alungit, comprimat lateral, capul mare cu gura larga, prevazuta cu dinti mici pe ambele falci, pe vomer si palatine. Inotatoarea dorsala, codala si anala sunt unite. Ventralele, asezate pe barbie au aspect de tentacule bifurcate, cu radiile externe mai lungi decat cele interne si cu aspect de fire. Linia laterala necompleta.
Culoarea pestelui este brun-roscata pe spate, cu flancurile roze sau rosii si abdomenul galbui-pal. Pe marginea inotatoarelor unite are o margine neagra. Se reproduce in iunie-septembrie. Traieste pe funduri nisipoase sau maloase unde se ingroapa si se hraneste cu amfipode, izopode, crevete, crabi, miside, mici moluste si pesti marunti. In iernile geroase este aruncata de valuri, in numar mare, pe mal. Lavracul Dicentrarchus labrax Linnaeus, European seabass, F. Wolfsbarsch, RUS. Λαβράκι, TR. Levrek balığı.

Numit si lup de mare, aceasta specie este raspandita pe coasta europeana a Atlanticului, in Marea Mediterana si Marea Neagra, rar in Marea de Azov.
In dreptul litoralului romanesc este semnalat din dreptul lacului Razelm pana aproape de Mangalia. Are corpul mai mult sau mai putin cilindric, alungit, cu solzii potrivit de mari, aspri ctenoizi pe corp si netezi cicloizi pe ceafa si obraji. Linia laterala se prelungeste pe coada, unde formeaza trei randuri ramuri. Gura mare, cu colturile trecand de verticala anterioara a ochilor. Preoperculul zimtat pe marginea posterioara, pe opercul cu doi tepi.

Culoarea generala cenusie-argintie. Pe opercul o pata clara cafenie intunecata. Pectoralele si ventralele albe-galbui, celelalte inotatoare cenusii.
Se reproduce in mai-august, icrele sunt pelagice. Traieste in mare, de preferinta in zonele indulcite ale marii si in cele stancoase, nu prea departe de tarm, unde se hraneste cu pesti, crustacei si viermi. Scorpia de mare Scorpaena porcus Linnaeus, Rascacio, D. Brauner Drachenkopf, RUS. Μαυροσκορπιός, TR. Este un peste care traieste nu departe de tarm, la adancimi ce nu trec de 30 m, pe facies pietros, acoperit de Cystoseira. La noi este intalnit in tot lungul litoralului. Are o lungime obisnuita de cm, exceptionala de 30 cm. Corpul monstruos ca infatisare, greoi, acoperit cu solzi mici. Capul, cu numeroase placi osoase, cu varfurile neascutite si indreptate in toate partile.

In dreptul ochilor este aparat de tentacule, iar inaintea primei perechi de nari are niste palete. Gura, mare, larga si oblica este prevazuta cu dinti subtiri si ascutiti, pe ambele falci.
In lungul liniei laterale si pe cap are niste prelungiri ale pielii ca niste zdrente. Inotatoarele scorpiei de mare au tepi veninosi, a caror secretie, patrunsa in rana, produce dureri destul de mari. Culoarea este cafenie, cu numeroase puncte negre, pe inotatoarea dorsala, cateodata, are mai multe pete negre. Are capacitatea de a-si schimba culoarea corpului, pentru a se adapta mediului inconjurator. Se reproduce in vara.
La noi carnea ei nu se consuma, in schimb este foarte apreciata si utilizata in diferite regiuni din sudul Europei. Calcanul Scophthalmus maeoticus Pallas, Black Sea Turbot, F. Mer Noire turbot, E. Rodaballo del mar Negro. Schwarzmeer-Steinbutt, RUS. Καλκάνι Ευξείνου, TR.

Considerat o subspecie a calcanului european Scophthalmus maximus Linnaeus, , calcanul de Marea Neagra Scophthalmus maeoticus este o specie endemica care traieste numai in bazinul pontic. In lungul litoralului romanesc il gasim la adancimi de m, ingropat in nisip. Are corpul rombic, turtit lateral, cu o lungime obisnuita de 0,,70 m, exceptional putand atinge 1 m si o greutate de kg sau mai rar chiar 10 kg. Pielea este acoperita cu solzi rudimentari si butoni ososi mari, rotunzi, fiecare prevazut cu cate un spin subtire.
Exemplarele tinere au butoanele osoase fara spini. Gura este inferioara, oblica cu dintii asezati pe mai multe randuri. Ochii sunt situati, pe partea stanga a capului. Linia laterala este curbata la mijlocul corpului.

Culoarea calcanului este asemanatoare cu cea a nisipului, cu pete cenusii albe-galbui sau negre, iar partea inferioara cu care sta pe nisip, alba sau uneori cu pete negricioase. Primavara, prin martie-aprilie, exemplarele mature sexual parasesc locul de iernat din larg, de la adancimi si intreprind calatorii scurte pana aproape de coasta, unde la m adancime, depun icrele. Acestea sunt plutitoare, cu diametrul de 1,5 mm. Dupa depunerea icrelor, se retrag din nou la adancime.
Larvele si puietul sunt la inceput pelagice. Cu timpul ii apare asimetria, iar puietul coboara pe fundul nisipos al marii in apropierea litoralului. Pe masura inaintarii in varsta, paraseste litoralul, coborand din ce in ce mai adanc. Fiind un peste rapitor, hrana sa consta din moluste, crustacei, scrumbii, stavrizi si guvizi.

Carnea calcanului este alba, dulce si gustoasa. Se consuma proaspata si conservata ca marinata. Este cautat mai ales pe pietele litoralului si in capitala. Trebuie insa consumat imediat, fiindca se altereaza repede.
Pesti marini care prefera apele indulcite sau salmastre. Ochii pe partea dreapta. In apele marine romanesti, cambula de liman Platichthys flesus. Cambula de liman Platichthys flesus Linnaeus, Derepisisi balığı. Cambula este o specie marina care s-a adaptat de-a lungul timpului atat la apele salmastre cat si la cele dulci, statatoare sau chiar curgatoare.

Uneori urca pe Don, Nipru sau pe alte rauri. La Dunare se opreste la gurile ei.
Corpul pestelui are forma ovala, acoperit pe ambele parti cu solzi mici, cicloizi, distantati intre ei, iar in lungul liniei laterale, la baza dorsalei si analei, pe cap si partea anterioara a corpului cu tepi usor ascutiti. Partea nadirala de jos este neteda. Lungimea obisnuita 25 cm, exceptionala 35 cm. Greutatea g. Are ochii mari, apropiati, asezati pe partea zenitala de sus a corpului. Gura este mica oblica, cu dinti dispusi pe un singur rand. Pe partea superioara cambula are o culoare cafenie sau verde murdar, uneori verzui-galbuie sau chiar bruna, in functie de mediul in care traieste, cu pete cafenii, stelate, cu margine alba.
Partea oarba este alb-galbuie. Exemplarele din apropierea apelor dulci se retrag pentru reproducere in mare, dar se reproduc si in lacurile salmastre.

Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani. Perioada reproducerii corespunde lunilor septembrie-iunie, cu maximum de intensitate in ianuarie-martie. O femela depune de mii — 2 mil. La zile de la eclozare, sacul vitelin se reduce si larva cade spre fundul apei, unde se petrece metamorfoza, in urma careia pestele capata forma definitiva.
Cambula se hraneste cu crustacee bentomice, viermi si moluste. In Razelm-Sinoe se pescuieste cu setcile de cambula asezate pe fundul apei, iar in mare la taliene. Are carnea gustoasa, foarte apreciata. Pesti marini lati, ovoidali cu ochii pe partea dreapta a corpului. Gura mica, semilunara cu maxila prelungita in forma de rostru. In apele romanesti ale Marii Negre traieste limba de mare Solea solea. Limba de mare Solea solea Linnaeus, Dover sole, F. Seezunge, RUS. Γλώσσα, TR.

Cel mai mic dintre pestii asimetrici. Traieste aproape de tarm pana la 20 m adancime, stand ingropata complet in nisip.
Semnalata in tot lungul litoralului romanesc, pana aproape de gurile Dunarii, fara a intra in apele salmastre si dulci. Lungimea obisnuita cm, exceptionala 30 cm. Corpul oval ca o limba, asimetric, cu ochii asezati pe partea dreapta. Botul rotunjit si rasucit. In jurul gurii, pe partea oarba are numeroase franjuri. Dintii asezati numai pe partea oarba. Culoarea variaza mult. Partea de deasupra are culoarea nisipului cu pete negre, marmorata. Pe jumatatea dinapoi a pectoralei se afla o pata neagra. Se reproduce incepand din aprilie pana in august.

Se pescuieste in cantitati mici. Uva Gymnammodytes cicerelus Rafinesque, Mediterranean sand eel, F.
Barrinaire, D. Mittelmeer-Sandaal, RUS. Αμμόχελο, TR. Kum balığı. Corpul alungit mult, aproape cilindric, acoperit cu solzi extrem de mici, vizibili numai in partea din urma a corpului. Lungimea pana la 18 cm. Capul cu botul ascutit, usor comprimat lateral, cu falca de jos mai ascutita si mai lunga decat aceea de sus. Falcile sunt lipsite de dinti. Lungimea analei atinge aproximativ jumatate din lungimea dorsalei.
Ventralele lipsesc. Coada este bifurcata. Partea dorsala este albastruie, flancurile si abdomenul sunt albe. In lungul flancurilor are o banda argintie. Laturile capului cu reflexe aurii.

In partea superioara a operculului are o pata albastra. Inotatoarele sunt hialine. Datele asupra reproducerii acestei specii sunt inca neconcludente. Se pare ca ea are loc primavara devreme, in martie. Prefera fundurile nisipoase, unde ziua sta ingropata. Noaptea iese la vanat in bancuri numeroase, urmarind crustaceele marunte din masa apei. Cand curentii sunt reci, se indreapta in numar mare spre tarm. Carnea, desi gustoasa, nu se consuma la noi. Pesti marini, carnivori, cu un diformism sexual foarte pronuntat in timpul reproducerii.
Sunt numiti popular soareci de mare. Icrele plutitoare.

Gura mica, cu maxila foarte protractila, pe ambele falci cu dinti foarte mici. Ochii catre partea superioara a capului. Orificiile branhiale mici, rotunde, se deschid pe partea superioara a capului. In Marea Neagra au fos identificate patru specii Callionymus pusillus, Callionymus risso, Callionymus fasciatus, Callionymus lyra , din care primele doua traiesc si in apele litoralului romanesc. Soricelul de mare Callionymus pusillus Delaroche, Sailfin dragonet, F. Dragonnet elegant, E. Llangardaix, D. Kleiner Leierfisch, RUS.
Μεγαλόπτερος καλλιώνυμος, TR. Specie raspandita in Bazinul Bediteranean, Marea Marmara si Marea Neagra unde traieste pe funduri de piatra pe langa tarm la o adancime de m. La noi semnalat la Agigea si Mangalia. Are corpul fusiform cu lungimea de cm. Capul mare, turtit dorsoventral cu gura mica si falca inferioara mai scurta.

Dintii sunt mici, conici, ascutiti, dispusi pe mai multe randuri. Ochii apropiati intre ei, privesc in sus. Solzii lipsesc. Preoperculul prezinta un pinten indreptat inapoi si terminat cu ghimpi.
Masculii sunt mai mari si in perioada de reproducere au inotatoarele mai lungi, in special dorsala a doua si caudala. Culoarea spatelui bruna-cenusie cu puncte si dungi sidefii, laturile sunt mai deschise, cu benzi transversale argintii, abdomenul alb-argintiu, dorsalele cu dungi oblice ondulate albe sau sidefii marginite cu negru. La femele aceste dungi sunt negricioase, iar marginea analei este neagra. Reproducerea are loc probabil in timpul verii iulie-august. Hrana soricelului de mare consta din crustacee marunte izopode, amfipode, cumacee.

Scrumbia albastra Scomber scombrus Linnaeus, Atlantic mackerel, F. Makrele, RUS. Σκουμπρί, TR. Scrumbia albastra este o specie marina, pelagica, migratoare, care nu suporta variatiile de salinitate si temperatura. Traieste pe ambele litoraluri ale Oceanului Atlantic emisfera nordica , in Marea Baltica, Marea Mediterana si in regiunile sudice ale Marii Negre, la adanc. Se aduna in bancuri, apropiindu-se de coastele de la nord si nord-vest ale Marii Negre, cand apa ajunge la 8°C, stand aici daca temperatura nu creste mai mult de 16°C, pentru a se ingrasa. Se apropie si se departeaza de aceste coaste in raport cu temperatura si curentul de apa dulce.
O mica parte din ele stau tot timpul anului in Marea Neagra, iernand aici fara a se reproduce. Majoritatea soseste primavara, pe la jumatatea lui mai din Marea Marmara, completand migratiunea cardurilor stabile din Marea Neagra.

Acest peste face parte din familia Scombridae si nu are nimic in comun cu scrumbia de Dunare, care apartine familiei Clupeidae. Scrumbia albastra are corpul fusiform, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi marunti. Lungimea obisnuita cm, exceptionala 50 cm si o greutate obisnuita de g rar g.
Capul este mare, fara solzi, cu ochii mari. Gura terminala, larga, este prevazuta cu dinti marunti si limba ascutita. Nici pedunculul caudal nu este comprimat lateral. Inotatoarele perechi sunt scurte. Nu are vezica inotatoare. Partea dorsala a pestelui este intens albastru-inchis, cu nuante verzui, uneori si cu straluciri metalice. Laturile sunt argintii cu reflexe roz, ventrala este alba. Pe corpul pestelui se disting multe dungi mai intunecate, sinuase, dispuse vertical, care nu ajung mai jos de linia laterala. Se reproduce in Marea Marmara si Marea Egee spre sfarsitul iernii, inceputul primaverii. Icrele au diametrul de ,4 mm si sunt pelagice.

Puii eclozati primavara, dupa o scurta dezvoltare in apele natale, patrund si ei catre mijlocul verii in Marea Neagra.
Se hraneste cu pesti, crustacei si moluste. Scrumbia albastra este o importanta specie marina din punct de vedere economic, fiind apreciata pentru carnea aromata si grasa. Se pescuieste primavara la taliene iar toamna la setci. Se consuma, proaspata, sarata, afumata. Palamida Sarda sarda Bloch, Atlantic bonito, F. Pelamide, RUS. Παλαμίδα, TR. Este o specie migratoare, pelagica care traieste in carduri mici la oarecare distanta de tarm, aproape de suprafata apei.

In apele teritoriale ale Romaniei este intalnita primavara pe la sfarsitul lunii aprilie cand temperatura apei trece de 17°C, venind fie din Marea Marmara fie din regiunea Batumi a Marii Negre. Are corpul usor turtit lateral, alungit, cu solzii mici, in lungul bazei dorsalei ceva mai mari, iar in zona pectoralelor formand un fel de scut.
Lungimea obisnuita cm, exceptionala 70 cm. Greutatea obisnuita kg, exceptionala kg. Linia laterala ondulata. Botul alungit, ascutit.

Gura larga, usor oblica, cu dinti puternici pe falci si palatine. Ochii mici cu pleoape adipoase slab dezvoltate. Prima dorsala cu baza asezata intr-un sant. Radiile sale descresc dinainte catre indarat. Culoarea spatelui este albastru-intunecat pana la negru. Laturile sunt violete deschis sau cenusii, cu linii intunecate, oblice dinspre partea postero-superioara catre cea antero-inferioara. Abdomenul argintiu. Limba si interiorul gurii negre. Se reproduce la varsta de 2 ani cand ajunge la maturitatea sexuala, in Mediterana si Marea Marmara, nesigur in Marea Neagra. Icrele pelagice. Puietul de palamida se dezvolta repede.

Se hraneste cu hamsii, stavrizi, scrumbii, puiet de chefal si chiar propriul puiet.
Guvidul tarcat Pomatoschistus marmoratus Risso, Marbled goby, F. Gobie marbré, E. Gobi de marbre, I. Marmorgrundel, RUS. Μαρμαρογωβιός, TR. Kaya balığı. Forma marina adaptabila apelor salmastre si dulci Siutghiol. Traieste in mare pe funduri nisipoase. Lungimea corpului pana la 8 cm.

Corpul fusiform, usor comprimat lateral.
Solzii cicloizi. Botul scurt. Gura supero-terminala. Mandibula proeminenta. Inotatoarele pectorale mai scurte decat ventralele. Are culoarea adaptabila mediului, de obicei deschisa ca nisipul. Spatele si laturile galbui-cenusii sau galbui-verzui. Pe cap, dupa ochi, are o pata alba, iar pe laturile botului cate o dunga neagra. Pe laturile corpului, in sens transversal cinci pete inchise. La doi ani se reproduce, in plina vara, din mai pana in august. Icrele de forma unei pere, sunt depuse pe fund, pe pietre, cochilii de scoici sau alte corpuri tari.

Se hraneste cu crustacei marunti, larve de insecte, viermi.
Guvidul de nisip Pomatoschistus minutus Pallas, Gobio de arena, D. Sandgrundel, RUS. Γωβιουδάκι, TR. Küçük Kayabalığı. Corpul subtire, cu o lungime de pana la 8 cm. Capul fara solzi. Culoarea roscata-portocalie cu dungi brune de-a curmezisul spatelui. Se tine la adancimi mici de cm. Guvidul mic Knipowitschia caucasica Berg, Caucasian dwarf goby, D. Kaukasus-Grundel, RUS. Ποντογωβιός, TR. Este un guvid de dimensiuni mici, mm, comun in mare si in unele lacuri litorale Agighiol si Sinoe. Corpul fusiform, capul nu este aplatizat. Culoarea generala este gri-galbui cu aspect marmorat. Se reproduce de la sfarsitul lunii aprilie si pana la sfarsitul lunii iunie in ape cu adancimea mica cm. Guvidul cu coada lunga Knipowitschia longecaudata Kessler, Langschwanzgrundel, RUS.
Este deasemenea un guvid cu talia mica, mm, care traieste in zona litorala indulcita a marii la sud de Sf.

Are culoarea galbui-maro cu pete mici, rare, brune. Depunerea icrelor are loc din aprilie pana in septembrie. Hanusul Mesogobius batrachocephalus Pallas, Gobie à tête de crapaud, E. Gobio Sapo, D. Krötengrundel, RUS. Μεσογωβιός, TR. Kurbağa Kayabalığı. Relict ponto-caspic, adaptabil si la apele salmastre.
In mare traieste in regiuni mai indepartate de tarm la adancimi de 40 m, in zona fundurilor pietroase sau pe acelea acoperite cu midii. Este cel mai mare guvid din apele noastre, cu o lungime a corpului pana la 35 cm si o greutate pana la g. Corpul este masiv acoperit cu solzi marunti, ctenoizi. Gatul, operculul si baza inotatoarei pectorale nu au solzi.
Capul este lung, turtit, triunghiular cu gura larga si mandibula proeminenta. Are spatele galben-brun cu dungi si striuri transversale brune.

La baza pectoralei are pete inchise. Se intalnesc si indivizi colorati in galben cu alb. Reproducerea are loc de timpuriu la inceputul primaverii. Se hraneste cu crustacei, moluste si pesti. Datorita dimensiunilor si a carnii excelente, este guvidul cel mai important din punct de vedere economic. Guvidul de iarba Zosterisessor ophiocephalus Pallas, Gobie Lote, E. Grasgrundel, RUS. Πρασινογωβιός, TR.
Saz Kayası. Peste marin adaptat si la apa salmastra. Nu suporta apele dulci. In mare traieste pe fundurile maloase cu iarba de mare Zostera si resturi organice. Este raspandit de-a lungul litoralului marii si in lacurile litorale salmastre Razelm.

Lungimea corpului pana la 25 cm. Capul mai ingust decat inalt. Botul scurt si mai mult ascutit. Gura superioara terminala nu prea mare, cu falca inferioara proeminenta. Operculul gol sau acoperit cu solzi cel mult in regiunea sa superioara. Ventralele subtiri, delicate neajungand pana la orificiul anal. Lungimea penduculului codal intrece de 1,4 ori inaltimea acestuia. Culoarea corpului este brun-masliniu-verzuie, cu o serie de pete ce se unesc. La baza cozii si la bazele pectoralelor are cate o pata mare, neagra, evidenta.
Pe a doua dorsala siruri de pete brune, mai mult sau mai putin rotunde. Pe obraji si cap are un desen format din pete rotunde deschise, inconjurate de pete brune. Burta galbui-verzuie. Se reproduce la inceputul primaverii, femela depunandu-si icrele in cuiburile pregatite inainte de mascul. Guvidul negru Gobius niger Linnaeus, Chaparrudo, D. Schwartzgrundel, RUS. Μαυρογωβιός, TR. Kömürcü Kayabalığı.

Traieste pe fundurile nisipoase amestecate cu mal in care creste iarba de mare, precum si pe fundurile cu midii. Lungimea 12 cm. Capul scurt si trunchiat. Fruntea foarte ingusta. Penduculul codal lung si inalt. Operculul fara solzi. Inotatoarea ventrala ajunge pana la anus. Culoarea cenusie-bruna-negricioasa, laturile cu pete mari care se contopesc. Strunghilul Neogobius melanostomus Pallas, Schwarzmund-Grundel, RUS.
Νεογωβιός μελανόστομος, TR. Forma marina, ponto-caspica, adaptat si la apa salmastra a lacurilor litorale. Foarte numeros pe tot litoralul nostru, in special in golfurile adapostite, la adancimi de m, cu fundul pietros acoperit de alge. In unele lacuri cu apa salmastra e sedentar Babadag, Golovita. Latimea corpului este egala sau putin mai mare decat inaltimea acestuia.

Regiunea capului, gatul, burta, bazele inotatoarei pectorale sunt acoperite cu solzi cicloizi.
Ramurile radiilor superioare ale pectoralei sunt intotdeauna unite printr-o membrana, varfurile lor iesind in afara. Culoarea corpului este galben-bruna, cu pete ce se contopesc. In lungul liniei laterale are 5 pete ovale, la baza primei inotatoare dorsale se afla o pata neagra mare. Inotatoarea pectorala are adesea o pata mica inchisa. In perioada inmultirii, masculii sunt complet negri. Se reproduce in perioada mai-septembrie, depunand icrele succesiv in raport cu temperatura apei. Se hraneste cu aterine, mici guvizi, crevete, crabi, insecte, moluste. Carnea e gustoasa, dulce. Guvidul de Azov Neogobius ratan Nordmann, Ratan goby, RUS. Raspandit in partea nordica a Marii Negre si Marea de Azov. La tarmul romanesc este mai rar, semnalat la Sulina si Mangalia. Are capul si corpul turtit lateral cu lungimea de pana la 20 cm.

Gura larga, oblica in sus. Buza superioara nu este latita lateral. Pe ceafa, partea superioara a operculului, piept si istm cu solzi cicloizi. Culoarea predominanta cenusie, cu 8 dungi transversale, cafenii batand in roscat. Capul, dorsal cenusiu cu marmorari negre, ventral albicios. Ventuza cenusie cu marginea alba. Traieste in locuri pietroase la oarecare adancime.

Guvidul de mare Ponticola cephalargoides Pinchuk, Black-Azov Sea goby, BG. Kayabalığı, UA. Peste marin, relict ponto-caspic, adaptat si la apele salmastre ale lacurilor litorale, Razelm, Babadag, Siutghiol. In mare traieste aproape de coasta, pe fund pietros, la adancimi de m. Are o lungime pana la 24 cm. Corpul este acoperit cu solzi ctenoizi, capul comprimat, botul obtuz.
A doua inotatoare creste spre posterior. Corpul este colorat brun-ocru cu pete brune deschis marunte.

Obrajii au dungi negre, scurte asezate in lung. Inotatoarele sunt dungate. In mare se reproduce la inceputul primaverii. Hrana lui consta din moluste, crustacei si pesti. Are importanta deosebita, carnea fiind foarte buna. Pentru pescarii sportivi de la mare, pescuitul guvidului da frumoase satisfactii.
Coliosul Scomber colias Gmelin, Atlantic chub mackerel, F. Maquereau Blanc, E. Macarela del Atlántico, D. Thunmakrele, RUS. Κολιός, TR. Coliosul cunoscut si sub numele de macrou este o specie raspandita in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra. La litoralul romanesc apare prin august-septembrie, cand se pescuiesc exemplare izolate la talian. Corpul este asemanator cu al scrumbiei albastre, dar solzii dintre pectorale si ventrala sunt mai mari decat ceilalti si cu aspect de platosa. Ochii sunt mari cu diametrul aproape egal cu al botului.

Spatiul interorbital si cutia craniana, catre ceafa mai mult sau mai putin transparente. Are vezica inotatoare. Culoarea pestelui este verzui-albastruie cu abdomenul argintiu si dungi si pete intunecate pe tot corpul. Se reproduce in Marea Marmara prin iunie, de unde revine in Marea Neagra. Traieste in carduri, urmarind stavrizii cu care se hraneste. Gasterosteiformes Ghidrinii. Pesti de talie mica cu corpul alungit si prevazut cu placi osoase. Dorsala precedata de un numar variabil de tepi liberi. Ventralele reprezentate prin cate un tep, urmate fiecare in parte de radii articulate. Insa prin mucoasa vaginului pot intra cu usurinta in organism lucruri nepotrivite, acolo doar mediul acid ofera protectie, care insa poate fi perturbat si de o banala cura de antibiotice.
Ca exemplu: nu ai voie sa sufli in vaginul unei femei insarcinate, poate muri daca faci asta, vasele de sange fiind mai dilatate in perioada aceea, poate face embolie.

Nu este un secret pentru cineva faptul ca ON e mai intens si mai placut fara prezervativ, cu exceptia cazului in care fata are dintii ascutiti si habar nu are sa faca O. Aceasta e ratiunea pentru care si eu am preferat ON pana cand am constientizat faptul ca ma expuneam astfel contactarii unor BTS. Sa te fereasca cine trebuie sa dai de una uscata-n pasarica si sa ti se rupa prezervativul din lipsa de lubrefiere fara sa bagi de seama prins de actiune ca apoi sa vezi fericire.
N-am patit dar profilactic pe langa metoda ei proprie de „udare” eu trag de fiecare data inainte sa intru cate o flegma vascoasa sa fiu sigur ca aluneca. Saliva aluneca putin. Flegma vascoasa Esti un cuceritor. Daca tot a venit vorba, iata o intrebare pentru toti cei interesati sa raspunda: ce faceti, cum procedati, atunci cand constatati, in timpul sau, dupa actul sexual, cu o escorta, ca s-a rupt prezervativul?

Este indicat ca barbatul sa forteze o urinare,jetul de urina spala eventualele „chestii” adunate in uretra. Asta pe langa spălarea bine cu apa si sapun a penisului Poate topicul se muta la discuții generale. In fine. Oricat de placut ar fi fara el. Eu m am ales dupa o partida de oral neprotejat cu o uretrita de toata frumusetea. Usturimi groaznice si peste de lei in consultații analize secreții antibiotice in mai multe reprize You can post now and register later.
If you have an account, sign in now to post with your account. Paste as plain text instead. Display as a link instead. Clear editor. Upload or insert images from URL.

Existing user? Followers 1. Reply to this topic Start new topic. Recommended Posts. Posted January 18, Link to post. Posted January 19, Nu inteleg de ce baga astia scabia la bolile cu transmitere sexuala , se transmite si pe alte cai Pana la urma orice boala contagioasa poti lua daca faci sex cu cineva, ce facem includem pe toate la BTS? Posted January 20, Posted January 22, Posted January 26, Posted January 28, Oral : 10 face un ON de o pomenesti.
Posted January 29,


Peştii sunt consideraţi ca fiind grupul cel mai vechi Negi ascututi cel mai numeros de vertebrate, adaptate exclusiv mediului Nebi.

Pentru deplasare se folosesc de înotătoare, perechi şi neperechi, formate din raze scheletice unite printr-o membrană intermediară. Corpul este protejat de solzi de origine dermică, cu structuri diferite. Negi ascututi este cartilaginos sau osos. Organele principale ale respiraţiei sunt branhiile. Inima este bicamerală, fiind constituită dintr-un Negi ascututi şi un ventricul. Organul excretor funcţional este de regulă mezonefrosul şi Negi ascututi pronefrosul. Reproducerea, la majoritatea speciilor, se efectuează prin fecundaţie externă.

Din punct de vedere sistematic supraclasa Pisces, include patru clase: Sarcopterygii, Holocephali, Elasmobranchii şi Actinopterygii, din care, numai ultimele două au reprezentanţi în Marea Neagră. Speciile de peşti caracteristice Mării Negre, sunt sărace atât calitativ ca număr de speciiNeig Negi ascututi cantitativ în cadrul fiecărei specii. În general viaţa acestora se desfăşoară în zona litoralului marin. Unele specii de peşti trăiesc toată viaţa în Marea Neagră, altele migrează din Marea Mediterană la noi, dar există şi Negi ascututi invers, adică specii care migrează de la noi, spre Bosfor şi Marea Marmara.

Imunitate Respirator si Digestiv, F160, 42 capsule

Asadar in cele ce urmeaza veti putea gasi raspuns la aceste intrebari si diferite informatii despre acest fruct folosit atat de mult de noi. Lamaiul este un Negi ascututi inrudit de aproape cu portocalul ce poate atinge inaltimi intre m si are de obicei ,tepi ascutiti pe ramuri fiind cultivat doar in regiunile calde. Are frunzele rosiatice cand sunt Negi ascututi, avand culoare verde —inchisa pe fata superioara si verde —deschisa pe cea inferioara. Florile parfumate de obicei pot fi singure sau mai Negi ascututi adunate in ciorchini. Bobocii sunt rosiaticiiar florile deschise avand petale albe in interior si purpurii in exterior. Zeama acestor fiind acidaacra dar si aromata in acelasi timp.

Unele specii de lamai sunt lipsite de seminte ,iar majoritatea au seminte ovale ,lungi de 1 cm si de culoare alba.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?