Ce înseamnă neghiniţă

neghiniţă, s.f. (chimion, obiect foarte mic); neghinos, adj. (invadat de neghină). Din rom. provine rut. nehyn (Candrea, Elemente, ). (Dicţionarul etimologic român) neghínă s. f., g.-d. art. neghínei; pl. neghíne (Dicţionar ortografic al limbii române) neghínă-sălbátică s. f. A semăna neghină = a produce discordie, ceartă. ♦ Fig. Ceea ce este rău, vătămător, primejdios și trebuie înlăturat. [ Pl. și: neghíni ] – Et. nec. substantiv feminin neghină neghínă-sălbátică (plantă) (reg.) s. f., g.-d. art. neghínei-sălbátice substantiv feminin neghină-sălbatică. — Neghiniță, de ce-o munci unii și noaptea, de dau pe brânci? — Ca să doarmă împăratul și ziua, de i-o veni poftă. — Neghiniță, atunci de ce să vie pe scaunul meu un împărat și surd, și orb, și lacom, și somnoros? — Ei, poi, înainte de-a fi împărat, vedea, auzea, muncea, cumpătat la mâncare și la băutură. Neghiniţă – Barbu Ştefănescu Delavrancea. A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Şi mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiaşul ei. Şi unchiaşul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi ţiuit.

Ce înseamnă neghiniţă

Ce înseamnă neghiniţă
Vrajba dintre noi să piară, și neghina din ogoară. Imaginea căutării zmeului rănit, după dâra de sânge lăsată, mi-a reamintit de primul meu leşin atunci când l-am văzut întâia-şi Ce înseamnă neghiniţă de bunicul tăind pe buturuga din curte o găină. Acesta și-a Tocmeala se făcuse. Pământul nu e mai mare ca fierul plugului? Lucru răŭ, neghlniţă vițios. Şi dacă negustorul îi spuse că are un copil ca Ce înseamnă neghiniţă neghiniţă, împăratul rămase înmărmurit, învăţaţii împărăţiei căscară ochii mari şi se traseră de bărbile lungi.

Niște voinici, cu suliți lungi, aduceau vestea că norodul a băgat la dubă pe împăratul ăl nou, cu sfetnici cu tot, și că cheamă iarăși pe adevăratul împărat. Şi au venit mai mulţi.
Definitie neghiobie – afla ce inseamna neghiobie si toate sensurile acestui cuvant din dictionarul explicativ al limbii romane – hpv.iubescstudentia.ro Aşa că voi vota pentru Neghiniţă, oaia neagră şi amărăşteanul acestei liste. Români ieşiţi la vot şi votaţi Neghiniţă, singurul de care copiii voştri au şanse reale de a-şi aminti peste ani. Ce înseamnă când sughiți: Cauzele posibile ale sughiţului cu o frecvenţă normală: mâncatul repede şi mult – alimentele picante – băuturile reci sau fierbinţi – băuturile carbogazoase – râsul – sensibilitate digestivă Cauzele posibile ale sughiţului de lungă durată: stres – alcoolul în exces – probleme digestive -. Un alt scriitor preocupat şi de tema copilăriei, Barbu Ştefănescu Delevrancea, prelucrează în povestirile sale, cum sunt cele din ciclul ‘Odinioară’, motive folclorice, pentru şi despre copii (‘Neghiniţă’, ‘Palatul de cleştar’, ‘Departe, departe’, ‘Bunicul’, ‘Bunica’, ‘Sultănica’, ‘Sorcova’).

Definitie neghina – ce inseamna neghina – Dex Online

Povestiri - Barbu Ştefănescu Delavrancea - Neghiniţă
Cărți pentru copii. Mă apasă conştiinţa înseammă nu mai rezist până nu mărturisesc că ieri am fost extrem de subiectiv când i-am făcut lobby lui Neghiniţă. De câte ori n-am dat dracului sfaturile împărăției când nu se mai isprăveau până după miezul nopții. Ce înseamnă neghiniţă lămurit, da? Ea pune bazele întregii vieți; în prima parte a copilariei pana la 3 ani copilul învață să meargă, să vorbească etc. Şi de ce Ce înseamnă neghiniţă se minuna neghiniţţă întreba pe Neghiniţă: Şi, ca din senin, abia sfârşise vorba de pe urmă, ş-auzi o gălăgie, un vaiet, o duduitură, că parcă se cutremura pământul. Numele tau.

E un tip hotărât, energic şi forţos.

Zîzanie, discordie. Lucru răŭ, om vițios. A alege neghina de grîŭ, a exclude pe ceĭ răĭ dintre ceĭ bunĭ V. Curcubeŭ, altă plantă cariofilee, numită și barba împăratuluĭ, cultivată pin grădinĭ. Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale. Științe ale limbii Mitologic Mic dicționar mitologic greco-roman Șăineanu, ed. Caută în tot textul definițiilor ajutor. Note: Unele dicționare de exemplu Scriban folosesc grafia veche. Aceasta nu este o greșeală de tipar.
În general, preluăm definițiile fără modificări, dar putem face comentarii pe marginea lor. Vă rugăm să nu ne semnalați greșeli semantice decât în situații evidente.

VI adăugată de LauraGellner acțiuni semnalează o greșeală permalink. Faptul că inspiraţia se opreşte spontan în urma acestei contracţii provoacă acel zgomot caracteristic sughiţului, cauzat de aerul care trece prin glotă. Un sughiţ normal durează câteva minute, însă dacă acesta persistă trebuie mers la medic pentru că poate ascunde boli grave. Pe aceeasi tema Oz: 5 alimente care-ţi îmbunătăţesc digestia şi protejează stomacul. Posteaza comentariu Numele tau. Emailul tau.
Subiectul comentariului. Comentariul tau. Cod Greu de citit? Regenerare cod. Citeste mai mult. Modalități prin care să-ți dai un restart și să stai departe de orice astenie de primăvară. Lumea filmului este în doliu!

Un simbol al cinematografiei franceze a murit subit! Trucuri pentru a evita muscaturile de tantari la copii si cum se trateaza acestea. EMA, despre simptomele unei posibile tromboze dupa vaccinarea cu AstraZeneca. Ce trebuie sa urmarim atunci cand alegem produsele pentru masa de Paste.
Urmarire ca in filme pe strazile Timisoarei. Un tanar si-a abandonat masina si a sarit in Bega pentru a scapa de Politie.

Facebook Twitter. Lifestyle Retete Horoscop City Forum. Şi, încet-încet, pâşi-pâşi, până intră în urechea învăţatului care căuta în stele cu ocheanele. Acolo ascultă ce ascultă, şi înţelese că acest vestit cărturar, în loc să se gândească la sfat, se gândea că împăratul are nasul cam mare.
Se duse binişor şi intră în urechea cărturarului care zicea că ştie măruntaiele omului şi leacurile bolilor. Ăsta se gândea nu la sfat, ci că-i plăcea inelul împăratului. Aşa află, pe rând, că unul se gândea la o cucoană frumoasă, că altul se gândea cam ce linguşeală să cârpească împăratului, altul că ce n-ar da el pentru o sticlă de vin, altul că bine e să fii împărat, altul că împăratul e om ca toţi oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele şi întrebările împăratului.

Neghiniţă, cum află gândul tuturora, zbughi în urechea împăratului şi îi şopti tot, din fir până în aţă. Împăratul, crezând că singur, el de la el, a citit în mintea lor, se mânie foc şi le zise: Astfel ţi-e gândul la sfatul domnesc?
Cărturarul se cutremură şi dădu în genunchi, cerând iertare. Doctorul se cutremură şi dădu şi el în genunchi. Cu toţii căzură în genunchi. Cărturarii muriră şi înviară, iar Neghiniţă, care se suise în creştetul împăratului: Ce-ai face chiar măria-ta fără minciună? Apoi măria-ta ţi-ai făcut socoteala vieţii?

Mai multe ceasuri ai mâncat, ai dormit, ai vânat, ţi-ai socotit cazanele cu bani, ai petrecut, ba cu luminăţia-sa împărăteasa, ba şi fără ea, decât te-ai necăjit cu trebile şi cu nevoile împărăţiei.
Cum ai sta măria-ta pe scaunul lumii când lumea ar afla adevărul? Împăratul zâmbi, cu ciudă, nu e vorbă, dar zâmbi ca să dreagă treaba şi îi iertă pe toţi.

Văzând însă că cel din urmă cărturar, care se gândise la sfat, tremura mereu, îi zise: Iată, socotesc că nu ştiu nimic şi tot mă gândesc că mi-e leafa prea mică. Împăratul râse cu poftă şi-i făgădui o leafă mai mare, apoi sparse sfatul cărturarilor şi plecă cu Neghiniţă în creştetul capului, nedumirit de cum ghicise gândurile tuturora.
Împărăteasa şi cuconii ei, văzând pe Neghiniţă, se minunară, dar, când aflară că împăratul, la vreme de bătrâneţe, ghiceşte gândurile oamenilor, se cruciră şi tot nu le venea să creadă. Împărăteasa se gândi şi începu să râdă… Neghiniţă o zbughise în urechea împărătesei şi-i aflase gândul: „Că ce bine-ar fi să mai fie o dată împăratul tânăr! Împăratul — pace! Împărăteasa râdea şi zicea: Pasămite, împăratul era cam tare de urechea dreaptă. Neghiniţă înţelese, şi ţâşti în urechea stângă, şi iar şopa-şopa. Împăratul se lumină la faţă, dădu din cap, râse cu hohote şi zise: Împărăteasa se ruşină, plecă ochii în jos şi se gândi: „Dar dacă o ghici şi la ce m-oi fi gândit înainte, intru în pământ!

De câte ori n-am dat dracului sfaturile împărăţiei când nu se mai isprăveau până după miezul nopţii. În sfârşit, ce-i veni lui Neghiniţă, vru să râdă şi de împărat; şi îşi zise într-o bună dimineaţă: „Vezi ce e omul! Spune-i orice, spune-i mereu acelaşi lucru… omul crede, că omul e prost. Ce nu crede întâi crede mai pe urmă. Am să-i fac una şi bună împăratului, să-l las fără sfetnicii cei credincioşi şi să-l încurc cu nebunii. Împăratul, de umbla în fruntea oştilor, de sta la sfat mare, de se culca, de se scula, de mânca, de-şi mângâia cuconii, un gând nu-l mai slăbea: „Nu vezi, omule de Dumnezeu, că ţi-au îmbătrânit sfetnicii şi împărăţia merge rău?
Pasămite, Neghiniţă îi intrase într-o ureche. Azi aşa, mâine aşa, până nu mai avu încotro. Sparse sfatul cel vechi şi chemă altul nou.

Cum veniră, cum aruncară pe bietul împărat din scaunul neamului lui…. Împăratul ieşi plângând din cetate. Neghiniţă, sus pe umărul lui. Unde mi-e toiagul împărătesc? Ia taie un corn şi fă-ţi, colea, o cârjă. Buzduganul e greu la bătrâneţe, te doboară. Cârja te sprijină. Întinde-te colea, pe fânul înflorit şi moale, şi să-mi spui drept care e mai dulce la oase? Scaunul cu scumpetea, sau fânul cu frumuseţea? Pune foaie lată de lipan pe deasupra pletelor albe şi spune-mi drept, care e mai uşoară, coroana cu grijile sau lipanul cu umbrele? Adică ce slăvire? Toată viaţa, ba războaie, ba sfaturi, ba taie capul unuia, ba întinde la bice pe altul, ba citeşte jalbele, ba ascultă păsurile, ba câte şi mai câte, şi mai multe fără să vrei de câte pe vrute.

Mărire să fi fost asta? Dar ia gândeşte-te măria-ta că un supus era supusul măriei-tale ş-avea un stăpân, iar măria-ta, purtând grija tuturora, erai sluga tuturora. Vezi, de-aia măria-ta ai fost cel mai slugă, cel mai nevolnic din toată împărăţia. Curată socoteală: erai împărat, nu om; acum eşti om, nu împărat. Şi eşti mai mare, că unde-ţi spune gândul, acolo te duc picioarele. Ş-apoi, cine ştie? Socoteşti măria-ta că boierii pot ceva fără prostime? Să ceară prostimea pe vechiul lor împărat… şi să vezi măria-ta….

Se mai îmbună împăratul la cuvântul lui Neghiniţă şi se duse, în cruciş şi în curmeziş, în toată împărăţia, c-o foaie de lipan pe cap şi sprijinit pe-o cârjă de corn.
Şi de ce vedea se minuna şi întreba pe Neghiniţă: Bietul pribeag stătu pe gânduri, în mijlocul unui oraş mare, mare şi zise: Acum s-ajung împărat, şi aş şti eu să fac cum e bine. Şi, ca din senin, abia sfârşise vorba de pe urmă, ş-auzi o gălăgie, un vaiet, o duduitură, că parcă se cutremura pământul. Când colo, ce să fie? Ştafetă mare. Nişte voinici, cu suliţe lungi, aduceau vestea că norodul a băgat la dubă pe împăratul ăl nou, cu sfetnici cu tot, şi că cheamă iarăşi pe adevăratul împărat. Cum auzi bătrânul, zise voinicilor: Şi-l cunoscură toţi, şi îi deteră în genunchi. Iar Neghiniţă, de colo, de pe umăr: La toate vine rândul, după cum se întoarce roata, că de-aia e roată, să se întoarcă, iar nu să stea locului.

neghina – definiție și paradigmă | dexonline

neghiniță DEX - ce înseamnă neghiniță

Mamica » Educatie » Povesti » Neghinita. A Ce înseamnă neghiniţă odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi țiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat și n-ar fi tușit câteodată.

Ba uneori, ca să-și mai ție de urât, tot ea vorbea și tot ea răspundea. Și râdea ea de ea, ca Ce înseamnă neghiniţă cum ar fi râs ea de altcineva, înșirând ochiurile pe cârlige. Tu nu știi că copacii uscați nu mai dau de la rădăcină? Ce nu e la timp nu Ce înseamnă neghiniţă e niciodată.

Lasă un răspuns