Analizati sintactice si morfologice pronumele si adj neg

ADJECTIVUL PRONOMINAL. Funcția sintactică; Felul: de întărire, posesiv, demonstrativ (de apropiere, de depărtare sau de identitate), nehotărât, negativ, interogativ sau relativ; Persoana la adjectivele pronominale de întărire sau posesive; Genul; Numărul; Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ. 9/23/ · Analiză morfologică şi sintactică. Analizează morfologic şi sintactic cuvintele din versurile următoare: Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară. “sfioase” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “bolţile” (feminin, plural, nominativ), gradul de comparaţie pozitiv, funcţia sintactică de nume predicativ; Funcțiile sintactice ale pronumelui posesiv; Pronumele demonstrativ. Funcțiile sintactice ale pronumelui demonstrativ; Pronumele nehotărât. Funcțiile sintactice ale pronumelui nehotărât; Pronumele negativ.

Funcțiile sintactice ale pronumelui negativ; Pronumele şi adjectivul relativ. Pronumele relativ compus; Funcțiile sintactice ale pronumelui relativ; Pronumele şi adjectivul. Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative „niciunul, niciuna, niciunii, niciunele”, precum şi adjectivele corespunzătoare „niciun, nicio”, dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia „nici”+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia „nici”+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul „nici” şi articol nehotărât („Nu e prost şi.

Analizati sintactice si morfologice pronumele si adj neg

It is or should be a significant document, a pene- trating statement, which can Analizati sintactice si morfologice pronumele si adj neg described in a very simple term – selectivity. Andreea sept. Elvi sept. Slntactice sau roman, acum mi-am amintit, imi iesise complet din memorie, a fost generalul Marcu, de la Securitate bineinteles. De obicei nu eram repartizat cu personalitatile franceze in acelasi automobil. Pentru ca sa privesc cu mai multa liniste un Analizati sintactice si morfologice pronumele si adj neg lucru, m-am gindit ca a face un singur lucru in continuare nu e chiar asa de rau, macar am ajutat la impins dar ca daca ceva e sa mearga de la sine va merge si fara mine, si daca e sa nu mearga, nu va merge orice as face.

Am fost admis la morologice, unde am urmat cursurile in mod normal. Cred ca a fost o boala pronkmele, tatal lui a murit de aceiasi maladie tot la virsta de cincizeci si ceva de ani, dar adevarul nu se va sti niciodata. ArianaGrrande nov. Ei meg girul directiei americane si prin ei razbatea o importanta parte a vietii emigratiei din punct de vedere cultural.

Analiza sintactică – Vreau sa reusesc

Imi amintesc si acum de orele de insomnie si de tensiune prin care a trebuit sa trec in primele saptamini dupa angajare, obligat fiind sa redactez acele documente intr-o engleza nu numai foarte buna dar si tehnica si potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practica americanii. Contactează-mă pe Facebook. Pisica sintacrice se va catara pe acoperisul casei lor. Si cateva explicatii; care este subiectul, predicatul cum se aplica enumeratia, etc…. Singura senzatie pe care ti-o Analizati sintactice si morfologice pronumele si adj neg e de scirba. Se pleca extrem de greu prin legaturi foarte sus puse, pe care unii, foarte putini, le aveau printre responsabilii comunisti de mare influenta. La fel Monica Lovinescu. Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări morfolpgice care le aduce noua gramatică a limbii române.

Prin simplul fapt ca esti vazut cu unii si nu esti vazut Annalizati altii provoaca comentarii si iti aprinzi in cap niste probleme de care nu ai nevoie.

Leave a Reply Cancel reply Your email address will not be published. Leave this field empty. O scrisoare pierdută, de I. Fosta burghezie a oraselor, caci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poarta de scapare. Au existat cazuri foarte cunoscute dar si foarte putine, pentru ca ele erau negociate pe sume mari, intre 5 si 25 de mii de dolari de persoana. Ceea ce era foarte mult. Si azi e mult, dar atunci era ceva inaccesibil pentru pungile romanesti. Plateau rudele sau prietenii din strainatate. Si in cazul meu, care am plecat in decembrie , deci si in cazul meu au fost duse din diferite tatonari din partea familiei mele din strainatate, atit familia mea romana cit si rude straine, pentru a se vedea daca prin Jakober nu se putea plati acea suma.

Mergea greu, filiera cerea discretie. Cred ca s-ar fi definitivat negocierea daca nu ar fi intervenit o ruda de-a mea din Grecia, fosta personalitate politica, om batrin atuncea, dar care a vorbit direct cu ambasadorul roman la Atena. Asa ca am plecat fara ca formalitatile sa necesiteze vreo cheltuiala. Despre Jakober se vorbea mult. Dar cred ca relativ putina lume, poate nici 50 de cazuri, a trecut prin aceasta filiera. Nu stiu in ce masura Jakober era sau nu un om controversat. Nu stiu pe nimeni care sa-l fi cunoscut personal.
Era un om de afaceri.

Cred ca stia si romaneste. Intermediul sau roman, acum mi-am amintit, imi iesise complet din memorie, a fost generalul Marcu, de la Securitate bineinteles. Cazuri putine, dar care au avut parte mai tirziu de multa publicitate. Dupa aceia au inceput sutele, apoi miile de plecari pe cale legala, un adevarat exod, cu multe tracasari, cu formalitati nesfirsite, cu abandonarea locuintelor prin intelegeri oculte cu ofiterii care eliberau pasapoartele si care beneficiau deseori de predarea locuintelor pentru ei sau rudele lor sau prietenii lor. Cu cit se pleca mai mult, cu atit se lasau locuri si bunuri mai multe pentru oamenii regimului. Am ajuns in Grecia, unde am stat foarte putin, doua luni.

La inceput am fost foarte impresionat de libertatea care domnea in Grecia, de faptul ca Grecia inainte de razboi fusese o tara saraca, mult mai saraca decit Romania, iar acum in ’63 gaseam o tara prospera, unde totusi influenta partidului comunist era inca foarte mare. O tara care se refacea dupa grozaviile razboiului civil din anii , si care nu-si revenise complet. Insa era o tara al carei progres economic era impresionant, rezultat, printre altele, al planului Marshall.
N-am ramas acolo pentru ca nu cunosteam limba si toata lumea imi dadea sfatul sa plec in adevaratul occident, care pentru majoritatea romanilor era compus mai ales de Franta. Am plecat in Franta unde am lasat deoparte toate pretentiile legate de educatie si de studii si mi-am spus ca trebuie sa ma angajez acolo unde voi gasi de lucru, urmind ca pe parcurs sa studiez si alte posibilitati mai conforme cu preferintele sau cu pregatirea mea.

Am fost anuntat ca la serviciile tehnice ale uzinelor Renault, birourile de proiectare cautau traducatori de engleza, Uzinele de automobile Renault erau un celebru bastion al partidului comunist francez. Sosirea mea acolo, venind dintr-o republica populara si socialista a constituit la inceput o curiozitate. Veneau multi sa ma vada ca sa auda, credeau ei, niste povesti entuziaste despre gloriosul regim comunist si zorile luminoase de dupa ceea ce noi romanii numeam Cortina de Fier si ceea ce francezii comunisti, care erau foarte numerosi si nu apartineau numai clasei muncitoare, considerau ca preludiul raiului pe pamint. Am fost foarte prost vazut, pentru ca relatarile mele despre inchisori, despre saracie, colectivizarea fortata, despre cozile la alimente i-au deceptionat intr-atit incit am fost considerat un personaj care n-avea ce cauta la Renault.
Pentru ei instaurarea unei dictaturi era un fel de pacaleala careia ii cadeau victime doar prostii.

Francezii fiind prin autodefinitie inteligenti nu erau sa se lase dusi de nas de comunisti, vor sti ei foarte bine sa-i faca fata. Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autoritatii si mai ales e contra autoritatii de dreapta. Atunci Franta era condusa de generalul de Gaulle, o personalitate foarte autoritara, de militar, care ducea natural o politica conservatoare, calificata drept fascista de cercurile de stinga din Franta si de catre partidele comuniste din Europa de Est si bineinteles mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasa muncitoare care acum a disparut.

In Occident astazi nu mai exista clasa muncitoare, exista o mica burghezie si cei care mai lucreaza ca muncitori, lucreaza ca muncitori calificati, nu mai au miinile minjite de ulei, lucreaza la masini perfectionate, se respecta programele de opt ore, pleaca in vacanta peste mari si tari, Dar in anii ’60 ideologia si propaganda de stinga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-si ziceau progresiste, o critica a comunismului era prost vazuta, ba chiar o dovada de primitivism. Se cunoaste reactia lui Jean Paul Sartre, dascalul stingismului, care, in momentul dezvaluirii crimelor staliniste de catre insusi Hrusciov, a fost de parere ca ziarele de stinga franceze sa vorbeasca cit mai putin de aceste crime ca sa, si aici citez, sa nu-i deceptionam pe muncitorii uzinelor Renault.
Or, eu tocmai la uzinele Renault nimerisem.

O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care venisera din Algeria din cauza razboiului colonial erau si ei anticomunisti dar n-o spuneau pe fata, erau prietenosi fata de mine, dar fara ostentatie. Primele contacte cu emigratia romaneasca au fost intimplatoare si nu le-am cautat. Vedeam romani, dar nu-i cautam cu dinadinsul. Ma duceam de citeva ori pe an la biserica romana din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigratiei. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru de care nu se prea vorbea. Ca persoana era foarte bonom si foarte accesibil.

La biserica faceai cunostinte de tot felul. Bineinteles erau reprezentate acolo toate curentele emigratiei de la legionari pina la simpli tarani, fugari economici.
Cind am venit la Paris era in toi procesul de calomnie deschis impotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de fictiune si cu o actiune cu totul inventata, al carui succes poate ca n-a fost chiar pe masura succesului altui roman inventat, Kaputt, al lui Malaparte. Constantin Virgil Gheorghiu intr-un alt roman al sau foloseste numele unui fictiv criminal de razboi pe care-l chema Rosetti, eu cred ca n-a facut-o dinadins. Niste membri ai familiei Rosetti aflati in Franta l-au dat in judecata.
In proces a fost amestecata ca martor si Monica Lovinescu nu-mi mai amintesc daca si Virgil Ierunca. In fine a fost unul din procesele de senzatie.

Tot in legatura cu emigratia se mai vorbea inca de atacul asupra Legatiei romane de la Berna, spre a se dovedi ca anumite cercuri sint sau nu sint infiltrate de securitate. Dupa atitia ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut sa fiu implicat prea de-aproape in conflictele si disensiunile emigratiei romane – cam identice cu cele care ravaseau toate emigratiile, compuse din oameni, care desigur doreau binele tarii, dar care, mai ales cei in virsta, nu aveau nici un fel de mijloace de a influenta guvernele occidentale sau opinia publica.
Accesul la ziarele occidentale era daca nu oprit in orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehementi, altii repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Multi dintre cei tineri isi cautau un rost, cautau sa-si cistige existenta altfel decit pritocind la infinit niste resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale.

Erau si membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori Da, da Generalul Radescu murise, dar mai traiau Gafencu, Alexandru Cretianu, Visoianu, Mihai Farcasanu, erau anumite poluri, personalitati discutate mai mult sau mai putin critic, care reprezentau Romania de dinainte de razboi, o Romanie pe cale de disparitie violenta. Se editau ziare. Comitetul National Roman scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazeta sapirografiata foarte bine documentata, citeodata de scandal, dar nu de santaj, cum afirma astazi unii, care se numea B.
Emigratia era indusmanita. Erau legionarii, putini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august.

Existau citeva foste cadre ale partidelor liberal si national-taranesc cu oameni in virsta, mai degraba niste supravietuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare lucru tinerilor, si apoi erau diferite organizatii de fosti militari Sa nu-l uit pe Pamfil Seicaru S-a intimplat vreun incident anume? Sau pur si simplu va cautati un rost acolo si evitati gilceava. Asa cum spuneti evitam gilceava. Mi-am dat seama ca a fi implicat prea mult in toate disensiunile acelea ridica un grup intreg impotriva ta. Prin simplul fapt ca esti vazut cu unii si nu esti vazut cu altii provoaca comentarii si iti aprinzi in cap niste probleme de care nu ai nevoie.
In al doilea rind, tonul pe care se desfasurau aceste polemici in sinul emigratiei veneau de la niste oameni care n-aveau altceva de facut decit sa vorbeasca la infinit despre ce-ar face ei in caz ca ar cadea comunistii de la putere. Prea multe atacuri la persoana, o specialitate dimboviteana, atunci ca si acum.

In al treilea rind, se stia ca exilul era infiltrat de informatori ai Securitatii, unul era chiar o printesa cu nume fanariot, si ca prin diferite mijloace de santaj fusesera recrutate anumite personalitati din emigratie. Unul din primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecasera cu regele dupa ce a abdicat, personal de serviciu, devotati regelui, dar familiile lor ramasesera in tara si au fost foarte repede obligati sa dea informatii Securitatii despre ceea ce se intimpla in locuinta regelui. Bineinteles, lucrul s-a aflat si ei au fost concediati. Mai tirziu a aparut un caz foarte mediatizat, al profesorului Virgil Veniamin, unul din directorii Fundatiei Culturale Carol I de la Paris, despre care s-a dovedit ca avind familia ramasa in tara a fost santajat de Securitate si obligat sa dea informatii.

Acuma, ce informatii putea sa dea altele decit ca in ziua cutare un comitet roman de nuanta politica cutare se intrunea in sala cutare ca sa discute diferite probleme anticomuniste? Evident, stirea era vitala pentru Securitatea romana compusa din atitia oameni, foarte bine platiti ca sa asculte dupa usi si sa nu faca nimic altceva, de altfel rapoartele care s-au publicat in ultimii ani arata cit de prost informati si cit de deficienti din punct de vedere politic si cultural erau acei ofiteri carora le lipseau posibilitatile intelectuale spre a-si mobila rapoartele pe care le furnizau Bucurestiului.
Un al patrulea motiv care nu m-a impins spre o deosebita implicare in zbuciumul emigratiei a fost ca m-am casatorit, traind de atunci, mai ales, in mijlocul unei familii franceze si al unui anturaj francez.

Continuam sa vad romani, rude, citiva intelectuali din emigratie, participam la reuniunile redactiei periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicatiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu ma interesau. Legatura afectiva cu tara pierduta era pastrata de mine vie mai ales datorita studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra.
Meseria aceea nu mi-a placut deloc. Nu sint facut pentru lucruri tehnice, nici pentru matematici. Printr-o coincidenta, am fost intrebat in martie daca-l pot insoti ca interpret pe generalul de Gaulle in vizita oficiala pe care urma sa o faca in Romania peste doua luni. Faptul ca alegerea serviciilor de protocol de la ministerul de Externe a cazut asupra mea se datoreste unei intimplari.

Persoana care in mod normal ar fi trebuit sa-l insoteasca pe generalul de Gaulle a fost doamna Sanda Stolojan, pe care o cunosteam de mult, si de care continua sa ma lege o veche prietenie. Dar pentru generalul de Gaulle, d-na Stolojan avea un mare defect, era femeie.
Sa explic: Generalul fiind un om inalt si impunator, cu o voce de militar si gesturi de actor era de parere ca linga el ar fi trebuit sa fie prezent un interpret barbat. Atunci, pentru ca d-na Stolojan sa nu fie sanctionata pentru ca nu era barbat, s-a decis sa fie prezenta la acele discutii dintre de Gaulle si Ceausescu care nu aveau loc in public. Pentru aparitiile in public ale generalului s-a socotit ca ma potriveam mai bine, fiind si eu inalt. Nu stiam atunci ca as poseda calitatile necesare pentru a fi un bun interpret al generalului de Gaulle, care era un om intimidant.

Astfel incit am fost angajat sa fac, la inceputul misiunii, cercetari de biblioteca pentru a pregati discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregateau serviciile Presedintiei pe baza unei documentari istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, data de serviciile ambasadei franceze de la Bucuresti.
Discursurile erau intotdeauna, la cererea partii romane, pregatite dinainte, nu se improviza, si nu se improviza, in primul rind, deoarece Nicolae Ceausescu era incapabil sa improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punct de vedere sintactic, dar si un prost orator din punct de vedere al exprimarii, cu o vorbire sacadata si deficienta. Nu era un om limitat ca inteligenta. Era un om limitat ca formatie intelectuala. Si natural, un sclav al limbajului de lemn.

Nu odata, improvizatiile oratorice, avintate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului roman.
Numele interpretului nu apare niciodata, nicaieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialitatilor celeilalte parti, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, in cursul deplasarilor, etc. Discursurile erau pregatite dinainte. De exemplu, la un moment dat, de Gaulle, caruia ii placeau comparatiile istorice curajoase si riscante, aicea la Bucuresti a vrut sa vorbeasca despre Basarabia, intr-un mod foarte aluziv.
Partea romana l-a rugat sa nu atinga acest subiect, fraza a fost scoasa, eu am pastrat ciorna documentului care mi-a fost pe urma furata din casa de cineva care a fost trimis sa vada ce am eu la domiciliu meu, la doua-trei luni dupa ce se incheiase vizita.

Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregatite, generalul nu avea decit de pronuntat discursul, pe care chiar si la virsta lui il citea o data, de doua ori si-l memoriza, avea o memorie extraordinara, dupa care eu citeam versiunea mea.
De vreo doua ori, din cauza programului foarte incarcat. Elena Ceausescu era intotdeauna prezenta, ei aveau un interpret, Platareanu, foarte bun interpret, mai bun decit cei cu care am avut de-a face mai tirziu, alesi absolut pe linie de partid si ale caror cunostinte de franceza erau cam aproximative. Au fost mai multe tentative Aceea care a reusit a fost comisa de o persoana pe care o cunosteam demult. Care a cerut sa stea o saptamina si care a stat vreo doua luni.
Dupa aceia mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri.

Au disparut diferite scrisori, unele absolut fara interes pe care le primisem de la prieteni, dar si ciornele pregatite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum si unul – de ce doar unul? L-am cerut. Cred ca sint deja doi ani. Un foarte amabil functionar mi-a spus ca o sa dureze trei luni si de atunci au trecut doi ani. N-am mai primit nimic. Nu ma mai gindesc la asta, auzind pe parcurs ca aceste dosare sint si asa foarte pieptanate.

Singura senzatie pe care ti-o dau e de scirba. Asa ca Insa, asa cum v-am spus, eu nefiind implicat in treburile emigratiei, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limba. Lucrurile s-au schimbat mai tirziu, cind am ajuns la Europa Libera. Dupa vizita lui de Gaulle am fost angajat la ministerul francez de Externe in calitate de functionar, nu de diplomat. In rastimp mi-am luat o diploma la Institutul de Studii Politice, si am lucrat, vreme de 15 ani, ca atasat la Serviciul de schimburi culturale si stiintifice la ministerul de Externe.
O experienta foarte interesanta, am avut posibilitatea sa cunosc somitati culturale din lumea intreaga care veneau la Paris ca invitati ai statului francez. Am mai fost chemat ca interpret si in alte dati, cu ocazia vizitei facute de Ceausescu la Paris presedintelui Pompidou si cu ocazia celor doua calatorii facute de presedintele Giscard d’Estaing in Romania, si de cei doi Ceausescu in Franta.

Aparent, in ochii multora, si probabil si in cei ai Securitatii, faptul de a ma afla in preajma unor sefi de stat, pe cind atitia alti exilati nu reuseau sa patrunda nici macar in redactiile marilor ziare, asta facea din mine o persoana importanta.
Impresia insa era falsa, bineinteles. Sefii de sta nu fac confidente interpretilor. Am venit de trei-patru ori. Prima data, in , reactisa ambasadei romane a fost de surpriza, Cind s-a dat numele meu S-a cerut ca numele meu sa nu apara in comunicatele de presa. Dar oricum, nu s-a facut o exceptie in cazul meu pentru ca interpretul in cadrul delegatiilor oficiale este o mobila, o mobila care trebuie sa functioneze perfect. Ti se iarta eventual o greseala odata. O a doua, daca nu e chiar prea apropiata de prima. Dar, a treia oara ti se multumeste si esti inlocuit. Deci numele meu nu aparea si asta era regula.

Francezii si in general toate tarile occidentale tineau foarte mult ca delegatiile lor in tarile comuniste sa fie insotite de un interpret ales de ei, pentru ca atunci cind autoritatile locului furnizau interpretul lor, el traducea ce trebuia sa auda populatia locala.
Si a fost un incident la vizita unui presedinte american in Polonia, cind interpretul unic, furnizat de autoritatile poloneze cinta laude comunismului, adica intorcea frazele in asa fel incit sa reiasa ca presedintele american era un admirator al comunismului. Deci am venit ca interpret Locuiam cu delegatia franceza, de regula singur intr-o cladire unde era incartiruita toata delegatia. Doar odata, la Craiova, am stat in aceiasi camera cu unul din bodyguarzii presedintelui de Gaulle.
L-am vazut cu foarte multa nonsalanta scotindu-si pistolul si punindu-l pe masa de noapte.

Eram protejat Natural, eu evitam sa iau initiative Eram interpretul De obicei nu eram repartizat cu personalitatile franceze in acelasi automobil. O data, la prima vizita, am fost in masina cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care profitind si el de un sfert de ceas de putina liniste, conversa mai relaxat si m-a felicitat pentru calitatile mele de interpret si datorita acestei remarci l-am intrebat daca pot ramine in cadrele ministerului.
A spus da. Eu n-am pus prea mult temei pe da-ul asta dar foarte repede s-a tinut de cuvint. Pentru ca stiam bine englezeste, nu romaneste. De asta am fost angajat. La acea epoca limba engleza inca nu patrunsese prea temeinic in rindurile administratiei franceze.

Pentru mine faptul de a insoti o delegatie oficiala franceza intr-o tara din care plecasem pentru ca nu mai voiam sa traiesc acolo nu a reprezentat un caz de constiinta Cerusem sa mi se dea, in cele trei-patru zile de program oficial, o ora libera de care am profitat sa-mi vad mama si bunica cealalta, nu bunica acum stabilita in Franta, si sa le aduc cite ceva. Erau vremuri extrem de grele, de mari lipsuri, pentru ceea ce se numea ramasitele burghezo-mosierimii.
Asa ca n-aveam mustrari de constiinta ca am venit. Daca nu veneam eu venea altul. Si nu se schimba nimica. Singura, modesta mea contributie patriotica la acele vizite oficiale a fost transmiterea in birourile Presedintiei franceze ale unor cereri de eliberare de pasapoarte, cereri incredintate mie de familii romanesti din Franta care aveau rude dincolo si nu reuseau sa le scoata.

Gabriela sept. Imi analizati va rog adjectivele boieresti,ciudate verbele am facut,am intrat si substantivele Dimitrie Cantemir, Moldovei de sus va rogggg. Analiza cuvintelor din propozitiile: Acolo este tara mea Se inchide inserarea ca o carte. Alexia dec. Analiza a tuturor cuvintelor din: Iată vin colindătorii Noaptea pe la cântători Și ei vin mereu,mereu Si-l aduc pe Dumnezeu Dumnezeu adevărat Soare-n raze luminar.
Maria feb. Va multumesc. Andy feb. Casamandra Marciana mart. Valy mai 03, Trasca Diana mai 28, Se da textul : Într-un tarziu a plecat ,nu se putea sta asa la nesfârșit ,dar gustul învățaturii i se trezise si studentul parea ca simte si el placerea sa spuna lucrurile acelea ,in fond elementare, unei femei careia i se pareau teribil de savante ,iar el insusi aparea drept un savant adevarat, care stie lucruri fantastice si greu de bănuit.

Precizati felul propozițiilor. Mi ar fi de folos si daca imi aratati cum le împartiti. Mulțumesc frumos! DD mai 29, Cum se analizeaza sintacticto morfologic cuvintele: de a, aseza, care, ai putea, vietii si în ea din textul: Rămâne, doar, tentația vagă de a te așeza în pat, cu genunchii la gură, pliat în tine ca înainte de a fi fost expulzat în existență, renăscut din valul de greață care te împinge încet către țărmul pre-inceputului tău. Nu este acesta modul cel mai simplu de a dispărea prin retro-gradare, prin gândul ca ai putea să ieși din camera vieții prin chiar ușa pe care ai intrat în ea?
Va mulțumesc!

Cum de analizează sintactico morfologic cuvintele : era, a lui, cu Pașadia, tustrei, acolo ,din textul: Daca nu-și atingea ieftina țintă era numai a lui: cum știa că noaptea, când eram cu Pașadia, il urmam tustrei oriunde, orbește, ce i-ar fi fost mai lesne decât să se ducă acolo fără să ne mai intrebe de vrem ori ba și fără să ne spuie dinainte. Cum de analizează sintactico morfologic cuvintele: vreunei din propoziția Și n-ai teamă că nu-ți voi face concesia vreunei amintiri. Din propoziția: Până și stârvurile au dezertat si-am rămas singur în moartea pe care din nestiinta divina , ignorând fără de început, cuvintele de analizat sunt: am rămas, singur, pe care.

Cum se analizează sintactico morfologic cuvintele: de a, așeza, care, din propoziția: Rămâne, doar, tentația vagă de a se așeza în pat, cu genunchii la gură, pliat în tine ca înainte de a fi fost expulzat în existență, renăscut din valul de greață care te împinge încet către țărmul pre-inceputului tău. Din propoziția: Nu este acesta modul cel mai simplu de a dispărea prin retro-gradare, prin gândul că ai putea să ieși din camera vieții prin chiar ușa pe care ai intrat în ea? Cuvintele de analizat sunt: ai putea, vieții, în ea. Cum se analizează cuvintele: care, pe lângă fresca, , se vedea, clădit, de granit din : Când vizitatori ieșiră pe poarta, paznicul nu ajunsese inca sa se dumirească cine fuseseră cei care trecuseră nepăsători pe lângă fresca ștearsă, mai mult atrași de ce se vedea spre uzină decât de castelul clădit din blocuri de granit.
Mirela iun. Stie cineva cum se analizeaza 1. Maya sept.

Analiza morf. Eu cred ca e adverb , dar nu sunt sigura. Pop Maria nov. Bună ziua! Îmi puteți analiza morfo- sintactic toate cuvintele din textul de mai jos și analiza frazei? Buna seara. Miki ian. Nu putem face analiză sintactică și morfologică fără să cunoaștem contextul întreg. Scrie tot enunțul. Aurora Cubinet feb.

Cum analizez, din punct de vedere sintactic și morfologic, următoarea frază: ,,În situația în care, începând cu 1 ianuarie , salariile de bază sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul Cami mai 04, Analizati sintactica si morfologica la urmatoarea propozitie Ei au pornit spre imparatul Ros.
Nu se poate face analiză sintactică fără să cunoști enunțul din care fac parte cuvintele. Și, oricum, aștept mai întâi propunerea ta de analiză. Anghel Violeta ian. Cum analizez morfologic si sintactic citatul: Si eu eram vesel ca vremea ce bună și sturlubatic si copilăros ca vântul in turnarea sa. DAN apr. Comentezi folosind contul tău WordPress. Comentezi folosind contul tău Google. Comentezi folosind contul tău Twitter.

Comentezi folosind contul tău Facebook. Notifică-mă despre comentarii noi prin email. Notifică-mă despre articole noi via email. Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Fişierele tale, oriunde. Înregistrează-te, descarcă aplicaţia în calculator şi îţi vei putea accesa fişierele de oriunde. Dă click pe imaginea de mai sus. Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress. Blogul profesorului de română Meditaţii on-line la limba română Prima pagină Despre Reclamă pe acest blog Resurse. Evaluează asta: Partajează asta: Facebook Pinterest Twitter. Apreciază: Apreciere Încarc Poti analiza si sintactic fraza???

Trebuie să scrii şi propoziţia din care fac parte aceste cuvinte!!
Daca se poate multumesc mult!! Pentru prima strofa imi trb si mie analiza, ai primit-o? Sau ai reusit sa o faci? Sfioase-s bolţile spre sară Cum se analizeaza litera S din cuv sfioase-s?? N-am mai auzit aşa ceva! Vrei să analizezi o literă? Ce fel de analiză? Ar trebui să fie şi o propoziţie. Altfel, nu se poate face analiza completă.

Va rog acum. Cum se analizează un substantiv???? Va rog raspundeti repede. Ama nevoie sa conjug un verb morfologic la modul conjunctiv Pliz ajutor. Fetita mea are de analizat morfosintactic cuvantul ,,de pruna,, din strofa urmatoare: Noi ne ducem printre luna Filozofi si domnisoare Culegand prin foi de pruna Stele albe,martisoare Ma ajutati si pe mine? Nu înţeleg nimic.
Eu vreau cuvântul profesor să fie analizat , dar să fie specificat si functia lui sintactica. Nu poate nimeni sa iti spună f. Analizati morfologic verbul stiu di propozitia stiu sute de cumpene grele. Analizatimi si mie: Sublinie titlul cu-atata energie, incat linia, la inceput plina.

Va rog sa ma ajutati sa analizez cuvantul miere din propozitia:Ursului ii place mierea! Sa fii mandru…analiza morfosintactica …va rog sa. Va rog analiza la următoarea propoziție: In sat se spuneau multe povesti pe vremea cand eram un copil. Cum se analizează morfo-sintactic sintagma: el rămase exact cu acea expresie. Pe ei îi dor capul. Vreau sa stiu daca e formulata corect propoziția. Nu e formulată corect. Va rog si din textul Veneam la vale,de Geo Bogza.
Trestia ce valoare morfologica si ce functie sintactica are Va rog!!! Lunea este adverb sau substantiv.

Si cateva explicatii; care este subiectul, predicatul cum se aplica enumeratia, etc…. Lasă un răspuns Anulează răspunsul Introdu aici comentariul tău

analizati sintactic si morfologic cuvintele nimic

Raporturi — realizate prin elemente relaționale conjuncții coordonatoare și subordonatoare. Your email address will not be published. Save my name, email, and website in this browser for the sintacttice time I comment. Vreau sa reusesc. Analize morfo-sintactice. Prepozițiile și cazurile — greșeli de utilizare. Basmul cult.

Leave a Reply Cancel reply Your email address will not be published.

Analiza sintactică

Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia: Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia Seninului de zare stânsă, şi-n trandafiri cu foi de ceară Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară. Teoodora sept. In tot Bucurestiul nu se aflau decat un singur piano si o harpa. Jolan ian. Cristina mai 01, Andreea mart. Cum analizez : ,Acolo unde-i cer senin Si ca Analizato cer zambesc Femei ce poarta l-al loc san Copii ce pronumeel lupta cresc.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?